strehaiaparkour.MyForum.ro

Marius · Junior Data inscrierii: 26/Iun/2008 Mesaje: 4

Importanta nutritiei în mentinerea sanatatii si formei sportive este bine cunoscuta. Alimentatia rationala, balantata permite de a asigura dezvoltarea optima a sportivilor, de a dezvoltă performantele sportive.Alimentatia trebuie sa fie organizata tinând cont de particularitatile proceselor metabolice în diferitele probe sportive si ea este determinata de particularitatile schimbului de substante si intensitatea variata a efortului fizic.

Alimentatia sportivilor trebuie sa fie calitativa si suficienta cantitativ, sa compenseze pierderile energetice si plastice ale organismului. Pierderile energetice în diferitele genuri de aport variaza corespunzator duratei si intensitatii lucrului îndeplinit. Valoarea energetica a ratiei alimentare pentru sportivii barbati în perioada antrenamentelor încordate si competitiilor reprezintă 4500-5000 kcal, pentru prietene - 3500-4000 kcal.În cumularea sportului cu lucrul de baza valoarea energetica a ratiei alimentare poate fi determinata de coeficienti speciali. Conform acestor indici se recomanda ca la valoarea energetica de baza, prevazuta de normele fiziologice a se adauga, la un efort fizic puternic de scurta durata, 500-800 kcal; la un efort fizic intens de lunga durata, 800-1500 kcal.

Mentinerea masei stabile a trunchiului este un indiciu al alimentatiei rationale, corecte si calitative a sportivilor. O anumita crestere a masei corporale poate avea valoare pozitiva, daca este legata de dezvoltarea sistemului muscular si nu de depunerea grasimii.

Efortul fizic intens necesita un surplus de proteine, utilizate cu scopuri plastice pentru restabilirea elementelor tesuturilor, celulelor în muschi si mentinerea lor în situație de buna functionare. Nivelul înalt de proteine sporeste posibilitatea de munca, micsoreaza oboseala si repede restabileste forta si puterea de munca. Este bine cunoscuta actiunea favorabila a normelor marite de proteine în sporirea excitabilitatii sistemului nervos si activitatii reflexe, în cresterea timpului de aparitie a reactiilor si concentratia fortei maxime într-o perioada scurta de timp. Asigurarea nivelului înalt de proteine nutritive este foarte importanta în eforturi accelerate si de o forta cu tărie maxima si submaxima, deoarece în aceste conditii metabolismul proteic este cel mai intens.

O deosebita atentie se acorda în alimentatia sportivilor substantelor nutritive lipotrope, pentru că la efortul fizic prelungit submaximal si de o intensitate medie poate aparea infiltratia adipoasa a ficatului. Sunt bogate în substante lipotrope ouale, brânza de vaci, carnea de vita, de pasare, pestele. Nivelul înalt al proteinelor în ratia alimentara în perioada de odihna dupa un efort fizic intens ajută la sinteza proteinelor în muschi si la cresterea fortei musculare.

Folosirea grasimilor în alimentatia sportivilor are unele particularitati, în efortul de forta si viteza întrebuințarea grasimilor ca sursa de potență a activitatii musculare este limitata.
Se stie ca la lucrul intens submaximal normele înalte de grasimi contribuie la marirea continutului de corpi cetonici în sânge si urina. La exercitiile de o intensitate medie si moderata cu o durata mai mare, ce-tonemia e mai mica, dar poate aparea infiltratia adipoasa în ficat.
In ratia alimentara a sportivilor se include o cantitate moderata de grasimi, îndeosebi când e vorba de exercitii de o intensitate maxima si submaxima si de cele de lunga durata.
În alimentatia rationala a sportivilor care îndeplinesc un fapt fizic intens cea mai rationala se considera corelatia între proteine si lipide 1:0,7. Norma de grasimi va fi maxima la sportivii ce se ocupa în conditii climaterice reci (înot, sporturi de iarna). în alimentatia sportivilor grasimile vegetale trebuie sa constituie 25% din norma zilnica de grasimi.
Uleiurile vegetale contin tocoferol, necesar pentru normalizarea si sporirea activitati musculare.
Glucidele servesc ca sursa importanta de energie pentru lucrul muscular, căci în organism ele se oxideaza în conditii aerobe si anaerobe.

Glucidele se folosesc mai ales ca sursa de energie si contribuie la micsorarea devierilor în acidoze, ce apar în procesul lucrului muscular intens. S-a constatat ca la toate formele de efort sportiv, si îndeosebi la exercitii fizice îndelungate, creste necesitatea în glucide.
Pentru sportivi se recomanda alimentatia de un caracter proteico-glucidic.
Pentru a mentine nivelul înalt de glucoza în sânge la efort fizic îndelungat aportul zaharului în sânge trebuie sa fie treptat si uniform.

În exercitiile sportivilor cu efort fizic încordat si deseori cu supraîncalzirea organismului creste necesitatea în vitamine. Sporirea intensitatii proceselor metabolice si utilizarea ratiei alimentare cu o valoare energetica înalta, bogata în proteine si glucide, majoreaza cerintele organismului în vitamine. Ele maresc tăria de munca a sportivilor, scurteaza perioada de restabilire dupa antrenament. Vitaminele C si Bi au o actiune favorabila asupra starii generale a organismului, contribuie la disparitia simptomelor de oboseala într-un timp scurt.
Sportivii au trebuință de un surplus de vitamine Bi, B2, PP, B6, Bn, acid folie, acid pantotenic, acid para-aminobenzoic. Vitamina B6 contribuie la normalizarea schimbului de substante, are proprietati lipotrope si participa la resinteza adenozintrifosfatului la efort fizic înalt.
Vitamina E - antioxidant intracelular, normalizeaza activitatea musculara.
Organismul sportivilor se asigura cu vitamine din articolele ratiei alimentare si complexele de polivitamine, luate suplimentar.

În procesul activitatii musculare înalte apare acidoza. Aceste dereglari sunt mai pronuntate la îndeplinirea exercitiilor cu intensitate maxima si submaxima si la antrenamente în conditii montane. Acidoza actioneaza nefavorabil asupra organismului cu acumularea acizilor liberi, care modifica reactia normala a tesuturilor, micsoreaza rezistenta organismului la eforturi fizice înalte.

Pentru prevenirea acidozei se recomanda a conține în ratia alimentara a sportivilor produse alimentare bogate în componenti alcalini (lapte, fructe, legume). Sarurile acizilor organici, ce intra în componenta fructelor si a legumelor, formeaza în organism o rezerva esentiala de echivalenti alcalini care reduc riscul aparitiei acidozei. Fructele si legumele trebuie sa constituie 15%—20% din ratia zilnica a sportivilor.

La sportivi, necesitatea de fosfor este marita de 1,5-2 ori. Sunt bogate în fosfor produsele animale (carnea, ouale, brânza de vaci, cascavalul). Organismul sportivilor necesita fier si magneziu. Fierul contribuie la formarea mioglobinei (sursa de oxigen în muschi).
Necesitatea în fier la sportivi creste cu 20%. Magneziul are proprietati alcaline si contribuie la formarea unor catalizatori. Sportivii pierd prin transpiratie o mare cantitate a clorurii de sodiu. De aceea continutul de sare în ratia lor zilnica se mareste pâna la 20 g.

Deosebim urmatoarele forme de alimentatie a sportivilor:
1) alimentatia în conditii obisnuite de antrenament;
2) alimentatia în perioada antrenamentelor puternice si a competitiilor;
3) alimentatia în perioada competitiilor sportive îndelungate.
Mai des sportivii se alimenteaza conform primei variante, celelalte doua posedând un caracter periodic. Alimentatia de baza a sportivilor trebuie sa fie rationala, cu o valoare nutritiva si biologica înalta.

În zilele de antrenament intens si de competitii se impun unele restrictii în alimentatie.
Se limiteaza bucatele prajite, carnea grasa, afumata, leguminoasele, varza murata s.a.
Se recomanda fructe si sucuri de fructe, produse bogate în glucide usor asimilabile, carne de gaina, peste, orez, legume proaspete s.a. în eforturi îndelungate se recomanda ciocolata, glucoza cu vitamina C, bauturi racoritoare ce contin amidon si zahar.

Dupa terminarea competitiilor încordate apare pericolul stea-tozei hepatice.
Ca remediu profilactic se recomanda de luat la finis 150 g glucoza sau zahar, de diminuat pentru câteva zile cantitatea de grasimi din ratia alimentara si de adăugat produse alimentare cu proprietati lipotrope (brânza de vaci, cascaval, oua, peste etc).

Sportivii trebuie sa acorde o deosebita atentie regimului alimentar. Regimul lor alimentar va corespunde urmatoarelor cerinte:
1) ratia zilnica se va fractiona în 4 mese pe zi;
2) intervalele dintre mese nu vor depasi 5 ore;
3) nu se ia masa nemijlocit pâna la efortul fizic;
4) hrana se va consuma cu 3,5 ore pâna la începutul competitiilor;
5) nu se efectueaza antrenamente încordate pe nemâncate;
6) luarea mesei se recomanda peste 15-20 minute dupa terminarea antrenamentului.

Repartizarea ratiei alimentare zilnice în prize coincide cu graficul de antrenament.
La antrenamentul de dimineata cu efort fizic înalt se limiteaza valoarea energetica a dejunului si se mareste cea a prânzului. La antrenamentul de seara se mareste valoarea energetica a dejunului din contul celei a prânzului. Distribuirea ratiei alimentare zilnice dupa valoarea energetica la efortul fizic uniform în momentul zilei va fi urmatoarea: dejunul - 30-50%, prânzul -35^0%, gustarea - 5-10%; cina - 25-30%.

misanchik · Trimis: 31/07/2012 02:26 Titlul subiectului:

I am here this will give your article read my friends really liked it!